Ale tale-s toate.

Pentru vorbele care trebuie să le auzi

chiar dacă nu ştiu ce vor să-ţi spună

iar faptele-au rămas acum acolo

în noaptea în care ne-am jucat departe.

Eroare divină peste creaţie mută,

indulgenţă în viaţă şi-n zâmbet,

puţine de spus despre tine, în rime

cu genunchii strânşi spre realitate.

Trei zei şi o actriţă plecaţi în vid

cearcănele le dansează pe feţe.

Aleg să stea, să mai rămână ,

aleg uşoară hibernare în spre seară.

Reneagă timpul când nu le convine

afară curge ceaţa în zeci de versuri

ce aşteaptă târziu ziua de mâine.

În faţă e timpul ce împlineşte vise

…Ale tale-s toate, străine.